Capitolul 4: Jurnalul
Dupa invingerea vulpii, era asa obosit incat cazu' si el la pamant. Un om pricajit trecu' chiar atunci pe acolo, si il vazu' pe eroul nostru picat la pamant, langa cadavrul uriasei vulpi. Pricajitul il prinse pe Ragnar de brate, si prin acea furtuna, il tarii prin zapada insangerata pana intr-o cabana. Cabana era mica, prafuita, avand doar un mic pat facut din lemne, acoperit cu o patura facuta din blana de yeti, aceasta acoperind lemnul dur, si tot din blana de yeti, o patura cu care sa te acoperi, pe langa acel pat, mai era si o masuta mica, pe care era doar praf. Strainul il pusese pe Ragnar in acel pat, apoi plecand afara. Ragnar se trezii in cabana de care v-am povestit, nestiind unde se afla, deodata apare si batranul strain:
- Unde ma aflu? Spuse Ragnar.
- Te-am gasit pe jos langa cadavrul vulpii cu 9 cozi, si te-am adus aici, ca era mare pacat sa moara un asa erou.
- Multumesc ca nu m-ati lasat sa mor, dar totusi eu caut un batran care are un jurnal despre rocile ciudate, numite si "METINE", nu stiti unde e acel batran? Intreba Ragnar, care de la oboseala nu-si dadu' seama ca el defapt vorbeste cu acel batran.
- Of! of! of! Stai cu acel batran de vorba, da jurnalul l-am avut eu, dar mi-a fost furat acum ceva timp de un arcas, am ramas la geam si am vazut ca se lupta cu foarte multe creaturi de gheata. Spuse batranul.
Totul era clar, arcasul care-l ajuta furase jurnalul, si apoi isi aduse aminte ca atunci cand il ajuta, vazu ca acel arcas avea tatuat pe gat Shinsoo, asa ca ii multumii batranului si pleca indata. Folosind iarasi harta, merse mult, mult, mult atat de mult incat era extrem de obosit, si se pare ca natura nu vroia sa-l lase prea usor, pentru ca o alta furtuna, mult mai violenta ca cealalta incepu'. O grupa mare de monstrii incerca sa-l atace, dar din cateva sabii ii dobori. Mergand si incercand sa infrunte furtuna, un grup de oameni ai ciumei il opresc din drum:
- Lasati-ma sa trec, daca nu voi fi nevoit sa va omor pe toti! Striga Ragnar, desii stia ca nu prea rezista, incerca doar sa ii sperie, insa nu i-a reusit, ba chiar i-a facut mai furiosi, si mai pregatiti de lupta, ca doar erau oameni ai ciumei, printre cei mai loiali monstrii ai Vulpii, si printre cei mai neinfricati.
- Nu vei apuca nici sa ridici sabia si vei fi omorat! Zise un arcas al ciumei, pregatindu-se sa traga o sageata direct in capul eroului nostru.
Incerca cu toata puterea sa stranga cu forta sabia si alerga spre ei, gata sa atace, insa o rana il facu sa se impiedice, acesta cazand la pamant. Toti monstrii au ras batjocoritor, acest lucru facandu-l pe Ragnar sa se ridice, si sa atace cu o asa brutalitate incat nu puteai sa parezi vreo lovitura, insa monstrii nu se lasara mai prejos si atacau si ei ranindu-l grav, dupa o foarte lunga lupta, isi continua drumul, de data asta mergand mai incet, deoarece era mult mai ranit, ajungand in fata portalului catre Shinsoo, pica la pamant in zapada. Dupa ce trecu' foarte mult timp, furtuna se linistii si Ragnar isi revenii cat de cat si trecu prin portal. Razele soarelui il mai ajutara sa-si revina, era aproape ca inainte sa se intalneasca cu vulpea. Totusi, nu putea lupta asa, era inca plin de rani, trebuia sa mai astepte umpic, asa ca se puse la umbra unui copac batran, si se odihnii acolo. Dupa ce trecu ceva timp, lui Ragnar ii se vindecasera aproape toate ranile, deoarece nu erau foarte adanci. Pornii spre sat nervos, vazand cum toti laudau arcasul care adusese jurnalul.
- Haha, bravo Nek. Ai adus jurnalul, acum vom putea infrange metinele si celelalte regate in acelasi timp! Spuse capitanul lor.
- Multumesc capitane, dar de ce sa nu eliminam intai celelalte regate, ca sa ne extindem, apoi distrugem pietrele, eu zic asa, sa distrugem ChunJo-ul maine, iar Jinno-ul poimaine. Spuse arcasul.
- O idee excelenta! Spuse Capitanul. Maine in zori atacam ChunJo-ul, asa ca pregatiti-va!
" Nu prea cred . " Spuse Ragnar in gand, uitandu-se la ei. Se lasa seara peste Shinsoo, si ciudat ca nimeni nu-l observa pe Ragnar. Se duse in casa capitanului lor si observa pe o masuta cu un picior care statea sa se rupa, o carticica cu coperta prafuita. Se duse tiptil catre ea, dadu la o parte praful de pe coperta, deschise cartea, si observa ca pe prima pagina scrie: " Secretul Metinelor " . " Asta trebuie sa fie! ", o lua usor, o impatura intr-o carpa, si o puse in rucsacul lui de calatorie, apoi iesii tiptil din casa capitanului si din oras. fugii repede la portal. Dar ce sa vezi, doi ninja pazeaua portalul, si mai era un razboinic cu ceva ciudat in mana, era un fel de corn, sigur cu el dadea alarma, asa ca facu in felul urmator, lua o piatra, si o arunca spre capul razboinicului lovindu-l, lucru care i-a distras pe ninja, acum era momentul, o lua la fuga cu o viteza incredibila si trecu prin portal, ajunse pe Muntele Sohan iarasi, isi chema calul si plecara inspre regat, ajuns in regat anunta ca in zori vor fi atacati, asa ca toti s-au pregatit, soldati inarmati pana in dinti asteptau la fiecare portal, gata sa atace. Orasul era pazit de mii si mii de Sura si razboinici, de la cel mai bun, pana la cel mai slab. Totul era pregatit, insa Ragnar uita sa dea carticica, si acum nu mai putea da de capitan.
- Unde ma aflu? Spuse Ragnar.
- Te-am gasit pe jos langa cadavrul vulpii cu 9 cozi, si te-am adus aici, ca era mare pacat sa moara un asa erou.
- Multumesc ca nu m-ati lasat sa mor, dar totusi eu caut un batran care are un jurnal despre rocile ciudate, numite si "METINE", nu stiti unde e acel batran? Intreba Ragnar, care de la oboseala nu-si dadu' seama ca el defapt vorbeste cu acel batran.
- Of! of! of! Stai cu acel batran de vorba, da jurnalul l-am avut eu, dar mi-a fost furat acum ceva timp de un arcas, am ramas la geam si am vazut ca se lupta cu foarte multe creaturi de gheata. Spuse batranul.
Totul era clar, arcasul care-l ajuta furase jurnalul, si apoi isi aduse aminte ca atunci cand il ajuta, vazu ca acel arcas avea tatuat pe gat Shinsoo, asa ca ii multumii batranului si pleca indata. Folosind iarasi harta, merse mult, mult, mult atat de mult incat era extrem de obosit, si se pare ca natura nu vroia sa-l lase prea usor, pentru ca o alta furtuna, mult mai violenta ca cealalta incepu'. O grupa mare de monstrii incerca sa-l atace, dar din cateva sabii ii dobori. Mergand si incercand sa infrunte furtuna, un grup de oameni ai ciumei il opresc din drum:
- Lasati-ma sa trec, daca nu voi fi nevoit sa va omor pe toti! Striga Ragnar, desii stia ca nu prea rezista, incerca doar sa ii sperie, insa nu i-a reusit, ba chiar i-a facut mai furiosi, si mai pregatiti de lupta, ca doar erau oameni ai ciumei, printre cei mai loiali monstrii ai Vulpii, si printre cei mai neinfricati.
- Nu vei apuca nici sa ridici sabia si vei fi omorat! Zise un arcas al ciumei, pregatindu-se sa traga o sageata direct in capul eroului nostru.
Incerca cu toata puterea sa stranga cu forta sabia si alerga spre ei, gata sa atace, insa o rana il facu sa se impiedice, acesta cazand la pamant. Toti monstrii au ras batjocoritor, acest lucru facandu-l pe Ragnar sa se ridice, si sa atace cu o asa brutalitate incat nu puteai sa parezi vreo lovitura, insa monstrii nu se lasara mai prejos si atacau si ei ranindu-l grav, dupa o foarte lunga lupta, isi continua drumul, de data asta mergand mai incet, deoarece era mult mai ranit, ajungand in fata portalului catre Shinsoo, pica la pamant in zapada. Dupa ce trecu' foarte mult timp, furtuna se linistii si Ragnar isi revenii cat de cat si trecu prin portal. Razele soarelui il mai ajutara sa-si revina, era aproape ca inainte sa se intalneasca cu vulpea. Totusi, nu putea lupta asa, era inca plin de rani, trebuia sa mai astepte umpic, asa ca se puse la umbra unui copac batran, si se odihnii acolo. Dupa ce trecu ceva timp, lui Ragnar ii se vindecasera aproape toate ranile, deoarece nu erau foarte adanci. Pornii spre sat nervos, vazand cum toti laudau arcasul care adusese jurnalul.
- Haha, bravo Nek. Ai adus jurnalul, acum vom putea infrange metinele si celelalte regate in acelasi timp! Spuse capitanul lor.
- Multumesc capitane, dar de ce sa nu eliminam intai celelalte regate, ca sa ne extindem, apoi distrugem pietrele, eu zic asa, sa distrugem ChunJo-ul maine, iar Jinno-ul poimaine. Spuse arcasul.
- O idee excelenta! Spuse Capitanul. Maine in zori atacam ChunJo-ul, asa ca pregatiti-va!
" Nu prea cred . " Spuse Ragnar in gand, uitandu-se la ei. Se lasa seara peste Shinsoo, si ciudat ca nimeni nu-l observa pe Ragnar. Se duse in casa capitanului lor si observa pe o masuta cu un picior care statea sa se rupa, o carticica cu coperta prafuita. Se duse tiptil catre ea, dadu la o parte praful de pe coperta, deschise cartea, si observa ca pe prima pagina scrie: " Secretul Metinelor " . " Asta trebuie sa fie! ", o lua usor, o impatura intr-o carpa, si o puse in rucsacul lui de calatorie, apoi iesii tiptil din casa capitanului si din oras. fugii repede la portal. Dar ce sa vezi, doi ninja pazeaua portalul, si mai era un razboinic cu ceva ciudat in mana, era un fel de corn, sigur cu el dadea alarma, asa ca facu in felul urmator, lua o piatra, si o arunca spre capul razboinicului lovindu-l, lucru care i-a distras pe ninja, acum era momentul, o lua la fuga cu o viteza incredibila si trecu prin portal, ajunse pe Muntele Sohan iarasi, isi chema calul si plecara inspre regat, ajuns in regat anunta ca in zori vor fi atacati, asa ca toti s-au pregatit, soldati inarmati pana in dinti asteptau la fiecare portal, gata sa atace. Orasul era pazit de mii si mii de Sura si razboinici, de la cel mai bun, pana la cel mai slab. Totul era pregatit, insa Ragnar uita sa dea carticica, si acum nu mai putea da de capitan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu